Muzică instrumentală:
ONOFF
Matei 13
Tema lunii: Nou
Luna aceasta, explorăm Matei 13, concentrându-ne pe împărăția cerurilor și pe promisiunea de noi începuturi!
1 În ziua aceea, Isus a ieşit din casă şi S-a aşezat lângă mare. 2 O mulţime mare s-a adunat la El, aşa că a intrat într-o barcă şi S-a aşezat în ea, iar toată mulţimea stătea pe ţărm. 3 El le-a vorbit multe lucruri în pilde şi a zis: „Iată, semănătorul a ieşit să semene. 4 Când semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum, şi au venit păsările şi au mâncat-o. 5 O altă parte a căzut pe locurile pietroase, unde nu avea mult pământ; a răsărit îndată, pentru că pământul nu era adânc; 6 dar, când a răsărit soarele, s-a veştejit şi, fiindcă nu avea rădăcină, s-a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini, iar spinii au crescut şi au înăbuşit-o. 8 O altă parte a căzut pe pământ bun şi a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul şaizeci, altul treizeci. 9 Cine are urechi de auzit să audă!”
10 Ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „De ce le vorbeşti în pilde?” 11 El le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12 Căci celui ce are i se va da şi va avea de prisos; iar de la cel ce nu are se va lua chiar şi ce are. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. 14 Şi se împlineşte cu privire la ei profeţia lui Isaia, care zice: „Veţi auzi cu urechile voastre şi nu veţi înţelege, veţi privi cu ochii voştri şi nu veţi vedea. 15 Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi şi au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.” 16 Dar fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud! 17 Adevărat vă spun că mulţi profeţi şi drepţi au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi şi nu le-au văzut, şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi şi nu le-au auzit.
18 Ascultaţi dar pilda semănătorului: 19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie şi nu-l înţelege, vine Cel Rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui: acesta este cel ce a primit sămânţa lângă drum. 20 Cel ce a primit sămânţa pe locurile pietroase este cel ce aude Cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie; 21 dar nu are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din cauza Cuvântului, se leapădă îndată. 22 Cel ce a primit sămânţa între spini este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă Cuvântul şi rămâne neroditor. 23 Iar cel ce a primit sămânţa în pământ bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce rod şi face: unul o sută, altul şaizeci, altul treizeci.
24 Isus le-a mai spus o altă pildă şi a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânţă bună în ţarina lui. 25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat. 26 Când au crescut firele de grâu şi au făcut rod, a apărut şi neghina. 27 Slugile stăpânului casei au venit şi i-au zis: „Domnule, n-ai semănat tu sămânţă bună în ţarina ta? De unde are atunci neghină?” 28 El le-a răspuns: „Un vrăjmaş a făcut aceasta.” Şi slugile i-au zis: „Vrei să mergem să o smulgem?” 29 „Nu”, le-a zis el, „ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. 30 Lăsaţi-le să crească împreună până la seceriş; şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: Smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.””
31 Isus le-a mai spus o altă pildă şi a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar pe care l-a luat un om şi l-a semănat în ţarina sa. 32 Acesta este cea mai mică dintre toate seminţele; dar, după ce a crescut, este mai mare decât legumele şi devine un copac, aşa încât păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui.”
33 Isus le-a mai spus o altă pildă: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie şi l-a pus în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată plămădeala.”
34 Toate aceste lucruri le-a spus Isus mulţimilor în pilde şi nu le vorbea decât în pilde, 35 ca să se împlinească ce fusese zis prin prorocul care a zis: „Voi deschide gura în pilde, voi rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii.”
36 Atunci Isus a lăsat mulţimile şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El şi I-au zis: „Lămureşte-ne pilda cu neghina din ţarină.” 37 El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânţa bună este Fiul omului. 38 Ţarina este lumea; sămânţa bună sunt fiii Împărăţiei; neghina sunt fiii Celui Rău. 39 Vrăjmaşul care a semănat-o este diavolul; secerişul este sfârşitul veacului; secerătorii sunt îngerii. 40 Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi la sfârşitul veacului. 41 Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea 42 şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. 43 Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit să audă.
44 Împărăţia cerurilor mai este asemenea cu o comoară ascunsă într-o ţarină; omul care o găseşte o ascunde din nou şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.
45 Împărăţia cerurilor mai este asemenea cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46 Şi, găsind un mărgăritar de mare preţ, s-a dus, a vândut tot ce avea şi l-a cumpărat.
47 Împărăţia cerurilor mai este asemenea cu un traul aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti. 48 Când s-a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos şi aleg ce este bun în vase, iar ce este rău aruncă. 49 Tot aşa va fi şi la sfârşitul veacului: îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni 50 şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
51 Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?” Ei I-au zis: „Da.” 52 Şi El le-a zis: „De aceea, orice cărturar care a învăţat ce trebuie pentru Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.”
53 După ce a terminat Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54 A venit în patria Sa şi începu să înveţe pe oameni în sinagoga lor, aşa că ei erau uimiţi şi ziceau: „De unde are El înţelepciunea aceasta şi minunile acestea? 55 Nu este El oare fiul tâmplarului? Nu se cheamă mama Lui Maria, iar fraţii Lui, Iacov, Iosif, Simon şi Iuda? 56 Şi surorile Lui nu sunt toate la noi? De unde are El dar toate acestea?” 57 Şi găseau în El o pricină de poticnire. Dar Isus le-a zis: „Un proroc nu este fără cinste decât în patria sa şi în casa sa.” 58 Şi n-a făcut acolo multe minuni din pricina necredinţei lor.
10 Ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: „De ce le vorbeşti în pilde?” 11 El le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12 Căci celui ce are i se va da şi va avea de prisos; iar de la cel ce nu are se va lua chiar şi ce are. 13 De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. 14 Şi se împlineşte cu privire la ei profeţia lui Isaia, care zice: „Veţi auzi cu urechile voastre şi nu veţi înţelege, veţi privi cu ochii voştri şi nu veţi vedea. 15 Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi şi au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.” 16 Dar fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud! 17 Adevărat vă spun că mulţi profeţi şi drepţi au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi şi nu le-au văzut, şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi şi nu le-au auzit.
18 Ascultaţi dar pilda semănătorului: 19 Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie şi nu-l înţelege, vine Cel Rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui: acesta este cel ce a primit sămânţa lângă drum. 20 Cel ce a primit sămânţa pe locurile pietroase este cel ce aude Cuvântul şi-l primeşte îndată cu bucurie; 21 dar nu are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din cauza Cuvântului, se leapădă îndată. 22 Cel ce a primit sămânţa între spini este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă Cuvântul şi rămâne neroditor. 23 Iar cel ce a primit sămânţa în pământ bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce rod şi face: unul o sută, altul şaizeci, altul treizeci.
24 Isus le-a mai spus o altă pildă şi a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat sămânţă bună în ţarina lui. 25 Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a semănat neghină între grâu şi a plecat. 26 Când au crescut firele de grâu şi au făcut rod, a apărut şi neghina. 27 Slugile stăpânului casei au venit şi i-au zis: „Domnule, n-ai semănat tu sămânţă bună în ţarina ta? De unde are atunci neghină?” 28 El le-a răspuns: „Un vrăjmaş a făcut aceasta.” Şi slugile i-au zis: „Vrei să mergem să o smulgem?” 29 „Nu”, le-a zis el, „ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi şi grâul împreună cu ea. 30 Lăsaţi-le să crească împreună până la seceriş; şi la vremea secerişului voi zice secerătorilor: Smulgeţi întâi neghina şi legaţi-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.””
31 Isus le-a mai spus o altă pildă şi a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar pe care l-a luat un om şi l-a semănat în ţarina sa. 32 Acesta este cea mai mică dintre toate seminţele; dar, după ce a crescut, este mai mare decât legumele şi devine un copac, aşa încât păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui.”
33 Isus le-a mai spus o altă pildă: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat pe care l-a luat o femeie şi l-a pus în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată plămădeala.”
34 Toate aceste lucruri le-a spus Isus mulţimilor în pilde şi nu le vorbea decât în pilde, 35 ca să se împlinească ce fusese zis prin prorocul care a zis: „Voi deschide gura în pilde, voi rosti lucruri ascunse de la întemeierea lumii.”
36 Atunci Isus a lăsat mulţimile şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El şi I-au zis: „Lămureşte-ne pilda cu neghina din ţarină.” 37 El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânţa bună este Fiul omului. 38 Ţarina este lumea; sămânţa bună sunt fiii Împărăţiei; neghina sunt fiii Celui Rău. 39 Vrăjmaşul care a semănat-o este diavolul; secerişul este sfârşitul veacului; secerătorii sunt îngerii. 40 Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi la sfârşitul veacului. 41 Fiul omului va trimite pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire şi pe cei ce săvârşesc fărădelegea 42 şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. 43 Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit să audă.
44 Împărăţia cerurilor mai este asemenea cu o comoară ascunsă într-o ţarină; omul care o găseşte o ascunde din nou şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.
45 Împărăţia cerurilor mai este asemenea cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. 46 Şi, găsind un mărgăritar de mare preţ, s-a dus, a vândut tot ce avea şi l-a cumpărat.
47 Împărăţia cerurilor mai este asemenea cu un traul aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti. 48 Când s-a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos şi aleg ce este bun în vase, iar ce este rău aruncă. 49 Tot aşa va fi şi la sfârşitul veacului: îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni 50 şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor.
51 Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?” Ei I-au zis: „Da.” 52 Şi El le-a zis: „De aceea, orice cărturar care a învăţat ce trebuie pentru Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.”
53 După ce a terminat Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54 A venit în patria Sa şi începu să înveţe pe oameni în sinagoga lor, aşa că ei erau uimiţi şi ziceau: „De unde are El înţelepciunea aceasta şi minunile acestea? 55 Nu este El oare fiul tâmplarului? Nu se cheamă mama Lui Maria, iar fraţii Lui, Iacov, Iosif, Simon şi Iuda? 56 Şi surorile Lui nu sunt toate la noi? De unde are El dar toate acestea?” 57 Şi găseau în El o pricină de poticnire. Dar Isus le-a zis: „Un proroc nu este fără cinste decât în patria sa şi în casa sa.” 58 Şi n-a făcut acolo multe minuni din pricina necredinţei lor.
Am realizat un tutorial al jocului Ohody Perfect Match în engleză și spaniolă!
Urmăriți Tutorialul Jocului în Engleză!
Urmăriți Tutorialul Jocului în Spaniolă!
Tabla de Joc Online: Ohody Perfect Match!
Echipa Ohody!
Echipa Ohody!